Două transformatoare pot funcționa în paralel pe aceleași bare de joasă tensiune numai dacă îndeplinesc patru condiții: aceeași grupă de conexiuni (aceeași cifră orară), același raport de transformare pe priza de reglaj folosită (diferență de cel mult 0,5 %), tensiuni de scurtcircuit ucc care nu diferă cu mai mult de 10 % din media lor și puteri nominale în raport de cel mult 2:1. Cea mai frecventă problemă în România vine din specificația operatorului: DEER ST-11 (2026) cere ucc 4 % până la 630 kVA și 6 % peste. Un transformator existent de 630 kVA cu 4 %, pus lângă unul nou de 1000 kVA cu 6 %, poate încărca împreună doar 1296,7 kVA din 1630 kVA instalați (79,6 %). Pe barele JT, curentul de scurtcircuit urcă la circa 46,8 kA.
Articolul tratează transformatoarele de distribuție MT/JT de 20/0,4 kV din România și de 10/0,4 kV din Republica Moldova, adică funcționarea în paralel pe partea de 0,4 kV a unui post de transformare de abonat. Nu tratează transformatoarele de putere de 110 kV din stațiile operatorului.
Care sunt condițiile de funcționare în paralel a transformatoarelor?
Funcționarea în paralel înseamnă că înfășurările primare sunt legate la aceeași rețea de medie tensiune, iar cele secundare la aceleași bare de joasă tensiune. Scopul este dublu: sarcina se împarte între unități, iar la defectarea uneia cealaltă preia consumatorii esențiali. Cozma și Popescu (Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu) descriu și motivul economic: la sarcină mică o parte din transformatoare se deconectează, iar cele rămase lucrează aproape de puterea nominală.
Tabelul rezumă condițiile, limitele și sursa fiecăreia. Datele tehnice pe trepte de putere (ucc, curenți, pierderi) sunt adunate în articolul despre transformator 20/0,4 kV date tehnice.
| Condiție | Limită practică | Ce se întâmplă dacă nu e respectată | Sursa |
|---|---|---|---|
| Aceeași grupă de conexiuni (cifră orară) | defazaj identic (ex. Dyn5 cu Dyn5 sau Yzn5) | curent de egalizare de ordinul unui scurtcircuit | Cozma & Popescu; Schneider |
| Același raport de transformare | diferență ≤ 0,5 % față de media geometrică | curent de circulație permanent, la gol | Cozma & Popescu (criteriul de cuplare); ST-11 cap. 4.11.1 lit. a (toleranța de fabricație) |
| Aceeași poziție a comutatorului de prize | aceeași treaptă (±2 × 2,5 % sau ±5 %) | o treaptă de 2,5 % dă 31 % din In în circulație (4 % + 4 %) | ST-11 cap. 3.8; calcul mai jos |
| Tensiuni de scurtcircuit ucc apropiate | diferență ≤ 10 % din media aritmetică | transformatorul cu ucc mic se supraîncarcă primul | Cozma & Popescu; Schneider |
| Raportul puterilor nominale | cel mult 2:1 (istoric 3:1) | repartiție defavorabilă a sarcinii și ucc greu de egalat | A-Eberle (DIN VDE 0532); Schneider |
| Aceleași faze la primar | 0 V între fazele omoloage JT înainte de cuplare | scurtcircuit la cuplare | Schneider |
| Legături JT până la cuplă | aceeași lungime și aceleași caracteristici | impedanță suplimentară inegală, sarcină inegală | Schneider |
| Nulurile secundarelor | legate la aceeași priză de pământ sau între ele | potențiale diferite ale nulului | Schneider |
Limitele pentru raport și ucc sunt cele „admise de standarde”, în formularea lui Cozma și Popescu. Schneider Electric dă aceeași limită de 10 % pentru tensiunile de scurtcircuit și o abatere maximă de 0,4 % între tensiunile secundare. Condiția grupei de conexiuni nu are toleranță: defazajul este identic sau cuplarea nu se face.
Grupa de conexiuni: se pot pune în paralel Dyn5 cu Yzn5, Dyn11 sau Yyn0?
Grupa de conexiuni indică felul în care sunt legate înfășurările și defazajul dintre tensiunile primare și cele secundare, în multipli de 30°. Cifra orară 5 înseamnă 5 × 30° = 150°. DEER ST-11, cap. 3.7, fixează grupa pentru rețeaua de 20 kV: Yzn5 pentru 16–100 kVA și Dyn5 pentru 160–3150 kVA. Ambele au cifra 5, deci același defazaj.
Dacă cifrele orare diferă, între secundare apare o tensiune de egalizare ΔE = 2 × sin(Δφ ÷ 2) × E2. Curentul care o urmează este limitat doar de impedanțele de scurtcircuit ale celor două transformatoare:
ΔE = 2 × sin(Δφ ÷ 2) (în unități relative ale tensiunii secundare)
Ic ≈ ΔE ÷ (ucc1 + ucc2) × In
Cozma și Popescu dau exemplul unei grupe 0 cuplate cu o grupă 11: defazajul de 30° produce ΔE ≈ 0,52 E2. Tabelul calculează curentul de egalizare pentru două transformatoare de aceeași putere, fiecare cu ucc 4 %.
| Combinație de grupe | Diferență de defazaj (°) | ΔE (× E2) | Ic ≈ ΔE ÷ 0,08 (× In) | Concluzie |
|---|---|---|---|---|
| Dyn5 + Dyn5 | 0 | 0 | 0 | admis |
| Dyn5 + Yzn5 | 0 | 0 | 0 | admis, dacă se respectă restul |
| Yyn0 + Dyn11 | 30 | 0,518 | 6,5 | exclus |
| Dyn5 + Yyn0 | 150 | 1,932 | 24,1 | exclus (echivalent unui scurtcircuit) |
| Dyn5 + Dyn11 | 180 | 2,000 | 25,0 | exclus |
Un curent de 24 × In la 630 kVA înseamnă circa 22 kA pe partea de 0,4 kV: protecția declanșează la cuplare. Nu există „reglaj” care să corecteze o grupă greșită pe șantier, așa că grupa se verifică pe plăcuța de identificare și în buletinul de încercări, la rubrica de verificare a defazajului (ST-11 cap. 5.2 lit. b).
Raportul de transformare și prizele: cât curent de circulație apare?
ST-11, cap. 4.11.1, admite pentru raportul de transformare la gol pe priza principală o toleranță de ±0,5 % (conform SR EN 60076-1:2012). Cozma și Popescu formulează aceeași limită pentru cuplare: diferența dintre rapoarte nu depășește 0,5 % față de media geometrică a acestora. Două transformatoare „de 20/0,4 kV” pot avea deci rapoarte măsurate diferite cu până la 1 % în cazul cel mai defavorabil, dacă unul este la +0,5 % și celălalt la −0,5 %. De aceea contează rapoartele măsurate din buletinul de încercări, nu valoarea de pe plăcuță.
Prizele de reglaj sunt riscul cel mai frecvent. ST-11, cap. 3.8, cere un domeniu de ±5 %, realizat prin 3 prize de câte 5 % sau 5 prize de câte 2,5 %, cu comutator manevrat fără tensiune. Un transformator lăsat pe +2,5 % de la o intervenție veche și unul nou livrat pe priza principală generează un curent de circulație care încarcă ambele unități chiar și la gol:
Ic = Δu ÷ (ucc1 + ucc2) × In
| Diferență de tensiune secundară Δu (%) | Ic ÷ In (2 × 630 kVA, ucc 4 %) | Ic (A, la 0,4 kV) | Cauză tipică |
|---|---|---|---|
| 0,5 | 0,0625 | 56,8 | toleranța de raport a unei singure unități |
| 1,0 | 0,125 | 113,7 | toleranțe de semn opus la ambele unități |
| 2,5 | 0,3125 | 284,2 | diferență de o treaptă de priză (5 prize × 2,5 %) |
| 5,0 | 0,625 | 568,3 | diferență de o treaptă de priză (3 prize × 5 %) |
Curentul de circulație se adună vectorial la curentul de sarcină: unitatea cu tensiunea secundară mai mare se încarcă suplimentar, iar cealaltă se descarcă. La 5 % diferență, 62,5 % din curentul nominal este ocupat înainte de orice consumator.
Calculul curentului de circulație
Curentul de circulație între două transformatoare de 630 kVA cu prize diferite
Ic = du / (u1 + u2) * S / (sqrt(3) * U)
Ic = A
Transformatoare în paralel cu ucc diferit: cum se repartițează sarcina?
Tensiunea de scurtcircuit ucc este căderea de tensiune internă la curentul nominal. Două transformatoare în paralel au aceeași tensiune pe barele JT, deci aceeași cădere de tensiune. Cel cu ucc mai mic preia proporțional mai mult, pentru că are „caracteristica externă” mai puțin înclinată. Repartiția sarcinii totale S între n transformatoare este:
Si = S × (Sni ÷ ucc,i) ÷ Σ(Snj ÷ ucc,j)
Primul care atinge puterea nominală este transformatorul cu ucc minim. De aici rezultă sarcina maximă a grupului fără supraîncărcarea vreunei unități:
Smax = ucc,min × Σ(Snj ÷ ucc,j)
Schneider Electric publică un exemplu cu trei unități: 800 kVA cu 4,4 %, 500 kVA cu 4,8 % și 315 kVA cu 4,0 %. Puterea instalată este 1615 kVA, dar sarcina maximă indicată este 1460 kVA, adică 90,4 %; recalculat cu formula, 4,0 × (800 ÷ 4,4 + 500 ÷ 4,8 + 315 ÷ 4,0) = 1458,9 kVA. Abaterea ucc a acestui exemplu, 18 % din medie, depășește limita de 10 %. Formulele presupun același raport X/R la toate unitățile și rapoarte de transformare egale și neglijează impedanța legăturilor JT. Tabelul de mai jos aplică formula la combinațiile întâlnite în posturile de abonat 20/0,4 kV. Valorile ucc sunt cele declarate.
| Combinație (kVA, ucc %) | Abatere ucc față de medie (%) | Smax (kVA) | Utilizare din puterea instalată (%) | Încărcarea fiecărei unități la Smax (kVA) |
|---|---|---|---|---|
| 630 (4) + 630 (4) | 0 | 1260,0 | 100,0 | 630,0 / 630,0 |
| 630 (4) + 400 (4) | 0 | 1030,0 | 100,0 | 630,0 / 400,0 |
| 630 (4) + 800 (6) | 40 | 1163,3 | 81,4 | 630,0 / 533,3 |
| 630 (4) + 1000 (6) | 40 | 1296,7 | 79,6 | 630,0 / 666,7 |
| 630 (6) + 1000 (6) | 0 | 1630,0 | 100,0 | 630,0 / 1000,0 |
| 630 (4) + 1000 (4,4) | 9,5 | 1539,1 | 94,4 | 630,0 / 909,1 |
| 1000 (6) + 1000 (5,5) | 8,7 | 1916,7 | 95,8 | 916,7 / 1000,0 |
Abaterea din a doua coloană este diferența dintre ucc, raportată la media lor aritmetică. De exemplu, (6 − 4) ÷ 5 = 40 %. Sub 10 %, cuplarea este admisă, cu o pierdere de câteva procente din putere. La 40 %, cuplarea iese din limita normelor și se pierde o cincime din puterea plătită.
Ce ucc are un transformator de 630 kVA sau 1000 kVA după DEER ST-11 (2026)
Specificația tehnică unificată ST-11 a Distribuție Energie Electrică Romania, Ed. U1 Rev. 2, în vigoare din 20.02.2026, este documentul după care se cumpără transformatoarele de rețea de 20/0,4 kV. Este folosită frecvent și ca referință pentru posturile de abonat. Cap. 4.2 cere, conform SR EN 50708-2-1:2020: „4 % pentru transformatoarele cu puteri nominale cuprinse între 16 kVA şi 630 kVA inclusiv” și „6 % pentru transformatoarele cu puteri nominale cuprinse între 630 kVA şi 3150 kVA inclusiv”. Treapta de 630 kVA apare deci în ambele intervale. La această putere, ucc se scrie explicit în comandă.
Tabelul combină cap. 3.7 (grupa) și 4.2 (ucc) cu curenții calculați la 0,4 kV. Plafoanele de pierderi pe trepte sunt în articolul transformator 20/0,4 kV date tehnice.
| Sn (kVA) | Grupa (ST-11 cap. 3.7) | ucc (%) (ST-11 cap. 4.2) | In la 0,4 kV (A) | Ik la bornele JT (kA) |
|---|---|---|---|---|
| 100 | Yzn5 | 4 | 144,3 | 3,6 |
| 400 | Dyn5 | 4 | 577,4 | 14,4 |
| 630 | Dyn5 | 4 sau 6 | 909,3 | 22,7 / 15,2 |
| 800 | Dyn5 | 6 | 1154,7 | 19,2 |
| 1000 | Dyn5 | 6 | 1443,4 | 24,1 |
| 1250 | Dyn5 | 6 | 1804,2 | 30,1 |
| 1600 | Dyn5 | 6 | 2309,4 | 38,5 |
Ik este calculat cu Ik = In ÷ ucc, cu rețeaua MT considerată de putere infinită, deci valoarea este acoperitoare față de impedanța rețelei; un calcul după SR EN 60909-0, cu factorul de tensiune c = 1,05, dă valori cu circa 5 % mai mari. Toleranța impedanței de scurtcircuit pe priza principală este ±10 % din valoarea declarată (ST-11 cap. 4.11.1 lit. b). Pentru funcționarea în paralel, cereți valorile măsurate din buletin, nu doar valoarea nominală. Metoda de alegere a treptei de putere este explicată în articolul despre dimensionarea transformatorului.
Exemplu de calcul: transformator existent de 630 kVA (4 %) și unul nou de 1000 kVA (6 %) în paralel
O fabrică are un post de transformare de abonat cu un transformator de 630 kVA, 20/0,4 kV, Dyn5, ucc 4 %. După o extindere, vârful de sarcină ajunge la 1200 kVA. Proiectantul propune un al doilea transformator de 1000 kVA, cumpărat după ST-11, adică Dyn5 cu ucc 6 %, cuplat pe aceleași bare JT.
- Curenții nominali la 0,4 kV. In = S ÷ (√3 × U): 630 ÷ (1,732 × 0,4) = 909,3 A și 1000 ÷ (1,732 × 0,4) = 1443,4 A.
- Grupă, raport, puteri. Ambele unități sunt Dyn5 și 20/0,4 kV, deci se aduc pe aceeași priză. Raportul puterilor este 1000 ÷ 630 = 1,59, sub limita de 2. Aceste trei condiții sunt îndeplinite.
- Tensiunile de scurtcircuit. Media este (4 + 6) ÷ 2 = 5 %, iar diferența este 6 − 4 = 2 %, adică 2 ÷ 5 = 40 % din medie. Limita este 10 %, deci condiția nu este îndeplinită.
- Repartiția la vârful de 1200 kVA. Σ(Sn ÷ ucc) = 630 ÷ 4 + 1000 ÷ 6 = 157,5 + 166,7 = 324,2. Transformatorul de 630 kVA preia 1200 × 157,5 ÷ 324,2 = 583,0 kVA, adică 92,5 % din nominal. Cel de 1000 kVA preia 1200 × 166,7 ÷ 324,2 = 617,0 kVA, adică 61,7 %.
- Sarcina maximă a grupului. Smax = 4 × 324,2 = 1296,7 kVA. Din cei 1630 kVA instalați rămân utilizabili 1296,7 ÷ 1630 = 79,6 %. La Smax, unitatea de 1000 kVA lucrează la 666,7 kVA.
- Curentul de scurtcircuit pe barele JT. Ik = In ÷ ucc: 909,3 ÷ 0,04 = 22,7 kA și 1443,4 ÷ 0,06 = 24,1 kA. Împreună dau 46,8 kA. Tabloul JT tip din DEER ST 108 (cap. 4.2.1 lit. j–k) are Icw 35 kA/1 s și Ipk 74 kA și este definit pentru posturi cu puteri ≤ 1000 kVA. Pentru un transformator de peste 1000 kVA, ST 108 cap. 4.2.2 cere dimensionarea tabloului în proiect; un grup în paralel de 1630 kVA cu 46,8 kA depășește tabloul tip și se dimensionează la fel, pe proiect.
- Rezerva la defect. Dacă transformatorul de 1000 kVA iese din funcțiune, cel de 630 kVA rămâne cu 1200 − 630 = 570 kVA de sarcină neacoperită, iar invers rămân 200 kVA. Consumatorii esențiali se aleg în funcție de această cifră.
Smax = ucc,min × (S1 ÷ ucc1 + S2 ÷ ucc2) = 4 × (630 ÷ 4 + 1000 ÷ 6) = 1296,7 kVA
Sarcina maximă a două transformatoare în paralel, cu ucc diferit
Smax = umin * (S1 / u1 + S2 / u2)
Smax = kVA
Variantele pentru aceeași sarcină de 1200 kVA arată că fiecare soluție are un cost tehnic propriu:
| Variantă | Smax (kVA) | Încărcare la 1200 kVA (%) | Ik JT (kA) | Observație |
|---|---|---|---|---|
| A: 630 (4 %) + 1000 (6 %) nou | 1296,7 | 92,5 / 61,7 | 46,8 | ucc în afara limitei de 10 %; 20,4 % din putere neutilizabilă |
| B: 630 (4 %) + 630 (4 %) nou | 1260,0 | 95,2 / 95,2 | 45,5 | condiții îndeplinite, dar fără rezervă de creștere |
| C: 630 (4 %) + 1000 cu ucc 4,4 % (la cerere) | 1539,1 | 78,0 / 70,9 | 55,5 | abatere 9,5 %; ucc în afara ST-11, de confirmat în ofertă; Ik mai mare |
| D: un singur 1250 kVA (6 %), fără paralel | 1250,0 | 96,0 | 30,1 | fără problemă de paralel, dar fără rezervă la defect |
Încărcările din varianta C se calculează la fel: 1200 × (630 ÷ 4) ÷ (630 ÷ 4 + 1000 ÷ 4,4) = 1200 × 157,5 ÷ 384,8 = 491,2 kVA, adică 78,0 % pentru 630 kVA. Pentru 1000 kVA rezultă 1200 − 491,2 = 708,8 kVA, adică 70,9 %. Varianta potrivită depinde de cât de importantă este rezerva la defect față de creșterea de putere și de curentul de scurtcircuit pe care îl poate suporta tabloul JT.
Cât crește curentul de scurtcircuit la transformatoare în paralel?
Funcționarea în paralel are un efect ușor de trecut cu vederea: impedanțele transformatoarelor se pun în paralel, iar contribuțiile la scurtcircuit se adună. Toată aparatura de pe barele comune trebuie verificată la noua valoare. Asta include întreruptoarele generale, cupla, plecările și barele, cu curentul de scurtă durată admisibil Icw și cu Ipk. Tabloul JT tip din ST 108 are Icw 35 kA/1 s și Ipk 74 kA. Exemplul de mai sus depășește acest Icw cu 46,8 − 35 = 11,8 kA.
Pentru tablourile de joasă tensiune, valorile nominale InA, Icw și Ipk și verificarea lor de proiect sunt explicate în articolul despre SR EN 61439 și formele de separare. Când Icw al tabloului existent nu este suficient, soluțiile uzuale sunt trei. Prima: bare secționate cu cuplă longitudinală deschisă în regim normal, închisă doar la defectul unui transformator, cu interblocaj. ST 108 cap. 4.3 lit. f cere, la un post cu 2 transformatoare care alimentează fiecare câte un tablou, „o cuplă cu întreruptor tripolar debroşabil având curentul nominal identic cu cel al întreruptoarelor generale”. A doua: un tablou nou dimensionat pe suma curenților. A treia: o reactanță de limitare, rar folosită la 0,4 kV. Cupla deschisă elimină și problemele de ucc, dar renunță la repartiția automată a sarcinii.
Pentru posturile prefabricate cu două transformatoare, configurația barelor și a cuplei se stabilește înainte de comanda echipamentelor. Componența unui post și tipurile de anvelope sunt descrise în articolul ce este un post de transformare (PTAB).
Când merită să deconectați un transformator: punctul economic de funcționare în paralel
Pierderile la gol P0 se plătesc pentru fiecare transformator sub tensiune, iar pierderile în sarcină Pk scad cu pătratul încărcării. La două unități identice, pierderile totale sunt:
un transformator: P1 = P0 + Pk × (S ÷ Sn)²
două transformatoare: P2 = 2 × P0 + Pk × (S ÷ Sn)² ÷ 2
Cele două expresii sunt egale la sarcina Sp = Sn × √(2 × P0 ÷ Pk). Sub Sp, un singur transformator pierde mai puțin. Peste Sp, sunt mai avantajoase două transformatoare în paralel. Pentru 630 kVA la plafoanele Ecodesign Faza 2 din ST-11 tabelul 1 (P0 = 540 W, Pk = 4600 W), Sp = 630 × √(1080 ÷ 4600) = 630 × 0,4845 = 305,3 kVA. Verificare la 250 kVA: o unitate pierde 540 + 4600 × (250 ÷ 630)² = 540 + 724,4 = 1264,4 W, iar două unități pierd 1080 + 724,4 ÷ 2 = 1442,2 W. Varianta cu un singur transformator are pierderi mai mici.
Sarcina sub care un singur transformator are pierderi mai mici decât două în paralel
Sp = Sn * sqrt(2 * P0 / Pk)
Sp = kVA
| Sn (kVA) | P0 max (W) | Pk max (W) | Sp (kVA) | Sp ÷ Sn (%) |
|---|---|---|---|---|
| 400 | 387 | 3250 | 195,2 | 48,8 |
| 630 | 540 | 4600 | 305,3 | 48,5 |
| 1000 | 693 | 7600 | 427,0 | 42,7 |
Calculul pierderilor anuale în kWh și lei, cu timpul de pierderi τ și facturarea pierderilor, este detaliat în articolul despre calculul pierderilor transformatorului. Deconectarea unei unități la sarcină mică cere însă o schemă de conectare a sarcinii care să permită reconectarea fără supraîncărcare la vârf.
Republica Moldova: transformatoare 10/0,4 kV în paralel
Regulile sunt aceleași, dar rețeaua de medie tensiune este de 6 sau 10 kV, iar pentru aceeași putere curenții pe MT sunt de două ori mai mari la 10 kV (și de 3,33 ori la 6 kV) decât la 20 kV. Pentru un 630 kVA rezultă 630 ÷ (1,732 × 10) = 36,4 A la 10 kV, față de 18,2 A la 20 kV. Pentru un 1000 kVA rezultă 57,7 A la 10 kV. Cei 36,4 A ai unei celule de transformator de 630 kVA se dublează la 72,7 A dacă celula alimentează ambele unități.
Grupa de conexiuni cere atenție specială. Pentru rețelele de 6 și 10 kV cu neutru izolat, gama Entogo oferă la cerere grupa Yyn0. Transformatorul nou trebuie însă comandat cu aceeași grupă ca cel existent. Dacă plăcuța transformatorului existent arată Yyn0, un transformator nou Dyn5 nu poate funcționa în paralel cu el: defazajul de 150° dă ΔE = 1,93 × E2 și un curent de egalizare de circa 24 × In (tabelul de mai sus). Ca la orice comandă de înlocuire sau de completare, trimiteți furnizorului fotografia plăcuței transformatorului existent.
Greșeli frecvente la funcționarea în paralel a transformatoarelor
- Comanda „după ST-11” fără să citiți plăcuța celui existent. Prin specificație, unitatea nouă de 1000 kVA vine cu ucc 6 %, iar cea veche de 630 kVA are 4 %. Abaterea este de 40 % față de medie, nu sub 10 %, iar grupul dă 1296,7 kVA în loc de 1630 kVA. Verificarea: formula Smax = ucc,min × Σ(Sn ÷ ucc), aplicată înainte de comandă.
- Prize diferite după o intervenție. Unitatea veche rămasă pe +2,5 % și cea nouă pe priza principală produc 284,2 A de circulație în loc de 0 A, adică 31 % din In ocupat la gol. Verificarea: citirea poziției ambelor comutatoare și măsurarea tensiunilor secundare la gol înainte de cuplare (Schneider: abatere ≤ 0,4 %).
- „Dyn11 e tot Dyn”. Dyn5 și Dyn11 au un defazaj de 180°, deci curentul de egalizare ajunge la circa 25 × In în loc de 0. Verificarea: cifra orară de pe plăcuță și verificarea defazajului din buletinul de încercări (ST-11 cap. 5.2 lit. b).
- Tabloul JT păstrat la 35 kA. Cu două transformatoare în paralel, Ik pe bare urcă de la 22,7 kA la 46,8 kA, peste Icw 35 kA/1 s al tabloului tip din ST 108. Verificarea: suma In ÷ ucc pentru toate unitățile cuplate, comparată cu Icw și Ipk ale tabloului.
- ucc nominal luat drept ucc real. Două unități „de 4 %” pot măsura 3,6 % și 4,4 % în toleranța de ±10 % din ST-11. Atunci Smax = 3,6 × (630 ÷ 3,6 + 630 ÷ 4,4) = 1145,5 kVA, nu 1260 kVA, adică 90,9 %. Verificarea: valorile măsurate din buletinele individuale.
- Raport de puteri ignorat. 1600 kVA lângă 630 kVA înseamnă 2,54:1, peste limita de 2:1. Verificarea: Sn,max ÷ Sn,min ≤ 2 înainte de alegerea treptei.
Ce trebuie să conțină cererea de ofertă pentru un transformator care va funcționa în paralel
- Datele transformatorului existent. Cereți puterea, raportul, grupa, ucc măsurat, priza curentă și anul, din plăcuță și din buletinul de încercări. Sunt datele pe care se aplică toate condițiile de mai sus.
- ucc impus explicit, nu „conform ST-11”. Cereți valoarea în procente și toleranța, astfel încât abaterea față de unitatea existentă să rămână sub 10 % din medie. La 630 kVA, ST-11 cap. 4.2 permite atât 4 %, cât și 6 %.
- Grupa de conexiuni identică. Dyn5 sau Yzn5 pentru rețeaua de 20 kV (ST-11 cap. 3.7), Yyn0 doar dacă așa este unitatea existentă, cu verificarea defazajului în buletin (cap. 5.2 lit. b).
- Raportul și prizele. Același raport nominal, același număr și pas al prizelor (±2 × 2,5 % sau ±5 %, ST-11 cap. 3.8) și toleranța de raport de ±0,5 % (cap. 4.11.1 lit. a).
- Curentul de scurtcircuit al barelor comune. Cereți Ik = Σ(In ÷ ucc) calculat de proiectant și Icw/Ipk ale tabloului JT și ale cuplei (ST 108 cap. 4.2.1 lit. j–k: 35 kA/1 s, 74 kA; peste aceste valori, sau la un transformator de peste 1000 kVA conform cap. 4.2.2, dimensionare pe proiect).
- Regimul de exploatare. Paralel permanent sau cuplă deschisă cu închidere la defect, cu interblocaj. Precizați și sarcina sub care o unitate se deconectează (Sp = Sn × √(2 × P0 ÷ Pk)).
- Pierderile garantate. P0 și Pk cel mult la plafoanele Ecodesign Faza 2 din ST-11 tabelul 1, fără toleranță pozitivă la recepția în fabrică (ST-11 cap. 4.11.2: valorile măsurate nu trebuie să depășească plafoanele din tabelul 1), pentru calculul punctului economic de funcționare.
Rolul Entogo
Entogo Inc. este o companie canadiană cu sediul în Toronto. Gama de producție proprie este fabricată în propria unitate din China. Entogo furnizează și echipamente suplimentare pentru proiecte prin parteneri de producție. Producătorul, țara de origine, scopul tehnic, certificarea și condițiile comerciale se confirmă pentru fiecare comandă; Entogo Inc. coordonează asistența tehnică și proiectul. Pentru România și Republica Moldova, echipamentele sunt proiectate după IEC/EN, la 50 Hz. Transformatoarele de distribuție ermetice în ulei acoperă 40–3150 kVA, la 20/0,4, 10/0,4 și 6/0,4 kV, grupa Dyn5 sau Yzn5 (Yyn0 la cerere) și prize ±2 × 2,5 %. Grupa, raportul și prizele se aleg după unitatea existentă cu care vor funcționa în paralel; o valoare ucc diferită de 4 % / 6 % se confirmă în ofertă. Pentru posturi noi există postul de transformare prefabricat în anvelopă metalică, cu transformator de până la 2500 kVA (configurația cu două transformatoare se confirmă pe proiect), și tabloul general de distribuție, cu Icw până la 100 kA/1 s conform proiectului. Marcajul CE cu declarație de conformitate UE este disponibil pe fiecare linie de produse, iar alte certificări sunt disponibile la cerere.
Termenul de livrare este de aproximativ 12 săptămâni pentru echipamentele IEC/CE fabricate pentru piețele de export, inclusiv UE, iar garanția este de minimum 36 de luni, cu durata stabilită pe produs. Distribuitorii și integratorii care vând sub marcă proprie găsesc condițiile în programul de producție OEM de transformatoare. Trimiteți datele de pe plăcuța transformatorului existent și vârful de sarcină, iar echipa răspunde în limba română în cel mult o zi lucrătoare.
Pe scurt: funcționarea în paralel a transformatoarelor se decide pe hârtie, înainte de comandă. Grupa de conexiuni trebuie să fie identică, raportul și priza la fel, ucc în limita de 10 % din medie, iar puterile cel mult în raport de 2:1. Apoi verificați curentul de scurtcircuit pe barele comune. În cazul tipic românesc, cu un 630 kVA cu 4 % și un 1000 kVA nou cu 6 %, grupul pierde 20,4 % din puterea instalată și ridică Ik la 46,8 kA. Un ucc cerut explicit în ofertă sau o cuplă deschisă în regim normal evită ambele probleme.